Biblia a avut dreptate, conform acestei descoperiri. Fragmentul de zid din Ierusalim care confirmă relatarea cărții sfinte, spun arheologii

de: Cojocaru Cristian
03 05. 2024

O revelație arheologică recentă la Ierusalimul antic ar putea oferi dovezi semnificative care să susțină relatări biblice specifice, reconfigurând înțelegerea noastră despre istoria biblică. Până acum, se credea că un anumit tronson de zid, situat în inima istorică a orașului, a fost construit de Ezechia, regele Iudeei, al cărui domnie a cuprins sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al VII-lea î.Hr. El a ridicat aceste fortificații într-un efort de a proteja regatul de invadatorii asirieni, după ce a văzut distrugerea vecinilor săi din nord, Regatul Israel.

Redefinirea Istorică prin Studii Arheologice

Cu toate acestea, o cercetare meticuloasă care a durat aproape un deceniu a adus la lumină că zidul a fost de fapt construit de străbunicul său, Uzia, în urma unui mare cutremur, eveniment care este menționat în textele biblice. Această descoperire a fost realizată în Orașul lui David – situl arheologic care reprezintă nucleul inițial al Ierusalimului conform Bibliei.

Joe Uziel, de la Autoritatea de Antichități din Israel (IAA), explică conform Dailymail schimbarea perspectivei istorice: „Pentru decenii, s-a presupus că acest zid a fost construit de Ezechia, regele Iudeei, în timpul rebeliunii sale împotriva lui Sennacherib, regele Asiriei, pentru a apăra Ierusalimul în timpul asediului asirian. Acum devine clar că zidul, în partea sa estică, în zona Orașului lui David, a fost construit mai devreme, imediat după marele cutremur de la Ierusalim, ca parte a construcției orașului.”

Bucata de zid situat pe pantele estice ale Orașului lui David a fost mult timp considerat a fi construit de Ezechia, regele Iudeei.

Metodologia Inovatoare de Datare și Implicațiile sale

Studiul, un proiect comun între IAA, Universitatea Tel Aviv și Institutul Weizmann, a folosit metoda de datare cu carbon-14 pentru a stabili proveniența zidului. Cunoscută și sub numele de datare radiocarbon, această tehnică se bazează pe descompunerea izotopului radioactiv de carbon (14C) pentru a măsura timpul și datarea obiectelor care conțin material carbonat. În trecut, această perioadă a istoriei era considerată dificil de datat din cauza fluctuațiilor nivelului de izotop din atmosferă.

Elisabetta Boaretto de la Institutul Weizmann detaliază: „Rezoluția c-14 era foarte slabă – 200-300 de ani; era imposibil să distingi orice altceva. Cu munca pe care am efectuat-o în Orașul lui David, am reușit să atingem o rezoluție de mai puțin de 10 ani, ceea ce este cu adevărat ceva foarte nou și dramatic.”

Cercetătorii au reușit să utilizeze „știința exactă” pentru a corela evenimentele menționate în Biblie cu descoperirile arheologice descoperite în Orașul lui David.

Implicațiile Culturale și Politice ale Descoperirii

Această descoperire nu numai că întărește narativul biblic al construcției realizate de Uzia, ci și schimbă înțelegerea expansiunii Ierusalimului spre vest. Yuval Gadot de la Universitatea Tel Aviv a evidențiat că metoda a deplasat de asemenea expansiunea orașului cu cinci generații înapoi, demonstrând că Ierusalimul a crescut în dimensiuni și s-a extins către Muntele Sion deja în secolul al IX-lea î.Hr., în timpul domniei regelui Iehoaș – cu o sută de ani înainte de exilul asirian.

Ilustrație a fortificației orașului din perioada Primului Templu, construită în zilele regelui Uzia, în jurul anilor 783 până în 742 î.Hr.

Concluzii și Perspective Future

Aceste descoperiri nu doar validează anumite segmente ale textelor biblice, dar oferă și o perspectivă mai largă asupra dimensiunii orașului în timpul domniilor lui David și Solomon. Dr. Uziel de la IAA adaugă: „În secolul al X-lea î.Hr., în zilele lui David și Solomon, cercetările noastre au arătat că orașul era ocupat în diferite zone și pare să fi fost mai mare decât credeam anterior.” Aceste descoperiri nu doar că reconfigurează înțelegerea istorică, dar subliniază și profunzimea legăturii dintre arheologie și textele istorice religioase, deschizând noi căi pentru explorarea și înțelegerea trecutului nostru comun.